Sângeorz-Băi
Ora 16:42:05
30 martie 2009
La sfârşitul săptămânii trecute, Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi a găzduit o nouă etapă a programului “Formă şi Dialog”, invitaţii lui Max Dumitraş fiind de data aceasta artistul plastic Onisim Colţa şi poetul Vasile Leac.
În deschidere, istoricul de artă Vasile Duda a făcut referire la noua Galeria de Artă găzduită în subsolul muzeului, RAKU 25: “Un vernisaj este un moment de bucurie pentru artişti deoarece le oferă prilejul ca o parte din creaţiile lor să se întâlnească cu publicul. RAKU 25 este un început pentru o generaţie nouă. Artiştii care expun: Emil Cassian Dumitraş, Alex Dumitru, Cătălin Burtea, Lavinia Manea, Mihnea Grigore şi Ştefan Creţu, îmbină dinamica tinereţii cu formele din spaţiu care ne înconjoară, astfel Dialogul conturează Spaţiul”. Poetul Marin Mălaicu Hondrari a precizat că această Galerie de Artă a fost organizată de Emil Cassian Dumitraş, fiind prima din viaţa sa de artist, iar cei care expun sunt colegii săi de facultate. Numele ales aminteşte de RAKU - tehnică ce îşi are originile în Japonia secolului al XVI-lea şi constă în arderea ceramicii la o temperatură de 980-1000 de grade Celsius, după care se scoate rapid şi se introduce în rumeguş, unde, în absenţa oxigenului, se produc reacţii chimice care acţionează asupra suprafeţelor, dând naştere unor culori şi forme neobişnuite, pe care nu le poţi obţine cu pensula sau alte instrumente de lucru, iar cifra 25 se regăseşte în vârsta celui care a dat naştere galeriei.
În partea de Dialog a întâlnirii, poetul Vasile Leac a dat curs lecturii poemului “Dezosata” care face parte din antologia “Prima petrecere cu poezie, prieteni şi… trufe de ciocolată”. Vasile Leac este un adevărat scriitor - spectacol, unul dintre cei mai dinamici autori ai generaţiei 2000. Născut în anul 1973 la Năsăud, Vasile Leac debutează în anul 1999 în revista “Arca”, la Arad, oraşul unde trăieşte de mai mulţi ani, devenind în scurt timp un animator cultural. Este membru în gruparea literară “Celebrul animal” şi redactor al revistei “Ca şi cum “. A publicat volumele “Apocrifele lui Gengis Khan” - premiat de Uniunea Scriitorilor din România, “Sera cu bozii”, “Seymour - sonată pentru cornet de hârtie”, “Dicţionar de vise”.
Forma întâlnirii a fost asigurată de pictorul Onisim Colţa. Acesta s-a născut în anul 1952 , în Maramureş, fiind absolvent al Academiei de Arte Vizuale “Ion Andreescu ” din Cluj-Napoca, secţia pictură - 1976, conferenţiar universitar la Facultatea de Arte Vizuale Oradea, preşedintele Filialei U.A.P. Arad, scenograf la Teatrul de Stat din Arad. A publicat: “Exerciţii de reflecţie. Aspecte ale unui demers plastic”, “Cu faţa spre centru” ; studii şi articole în Revista de Cultură Arca - Arad şi în Revista de Cultură Vatra - Târgu Mureş are 30 de expoziţii personale, 120 expoziţii de grup în ţară şi 55 expoziţii de grup în străinătate. Onisim Colţa este considerat de critica de specialitate “un artist borgesian” sau “un iluzionist al imaginii” care are marea forţă de a realiza nu doar lucrări de admirat ci, în acelaşi timp, lucrări care te obligă să intri într-un tărâm al meditaţiei.
Artistul maramureşan a punctat în faţa asistenţei faptul că “Plastica trebuie să rămână pe terenul ei. Estetica obiectului nu trebuie să gliseze, să alunece către un prozelitism ieftim. Opera de artă trebuie să rămână operă de artă. Il avem pe Brâncuşi şi alt exemplu mai bun nu putem găsi”. Momentul a fost prelungit prin proiecţia unui film despre opera lui Onisim Colţa, documentar intitulat “Joc, iluzie, transparenţă şi mântuire”, realizat de Laurenţiu Damian, în lectura regretatului actor Adrian Pintea, având presărate versuri ale poetului Anghel Mora. Documentarul nu a fost o relatare seacă, o biografie, ci un poem închinat creaţiei, care, pentru 20 de minute a transpus publicul într-o altă lume, cea a imaginarului, care trudeşte şi făureşte, din obiecte disparate, minuni ale formei. Drept mulţumire pentru invitaţie, Colţa a donat muzeului două lucrări şi a promis că va reveni cu plăcere la Sîngeorz-Băi ori de câte ori va fi chemat. Manifestarea culturală a fost posibilă cu sprijinul Primăriei şi Casei de Cultură din Sângeorz-Băi, dar nu în ultimul rând datorită artistului Maxim Dumitraş.
Radu SÎRBU
